Botezul este o ocazie emoționantă pe care părinții și-o vor aminti toată viața cu drag. Deși obiceiurile care se practică la acest eveniment pot să difere în funcție de zona țării în care ne aflăm,  de regulă, cuplurile moderne aleg să simplifice organizarea botezului, renunțând la anumite tradiții. există totuși foarte multe cutume și superstiții străvechi, extrem de interesante pe care noi  le-am aflat și pe care ți le dezvăluim și ție:

 

  1. Potrivit credințelor din folclorul românesc Cu cât copilul plângea mai tare la ceremonia de creștinare,  cu atât era mai bine. Se credea că micuțul botezat va avea o sănătate de fier și că se va bucura de o viață lungă. În plus, se considera că plansul bebelușului are puterea de a alunga spiritele rele.

  2. O tradiție străveche destul de bizară  care de altfel a și dispărut din rânduiala botezului în foarte multe zone ale țării Era aceea că mama copilului nu putea participa la botez.  în plus aceasta nu cunoștea dinainte numele pe care urma să îl poarte bebelușul. Bătrânii spun că în momentul în care preotul rostea numele micuțului creștinat copiii din sat fugeau acasă la mama acestuia pentru a-i da de știre cu privire la acest lucru.

  3. Potrivit unui obicei din moși strămoși cei care acceptau să fie naș de botez erau binecuvântați iar toate păcatele lor erau iertate.  Pe de altă parte se consideră a fi un mare păcat refuzul de a creștina un copil.

 

  1. Dacă în timpurile moderne avem opțiunea de a alege dintre o mulțime de aranjamente florale pentru botez,  în vremurile de demult confecționarea lumânărilor de botez sau a ”luminilor de botez” așa cum se numeau ele la vremea respectivă revenea în sarcina nașilor.  În acea perioadă luminile de botez erau confecționate acasă, din ceară galbenă și erau decorate cu flori naturale.

 

  1. Potrivit cutumelor din timpurile de demult cei care se botezau în aceeași zi în aceeași apă erau considerați frați de botez. Bătrânii spun că frații de botez nu aveau voie să se căsătorească Ba chiar mai mult Chiar și cei care erau botezați de același naș erau considerați activ frați de botez.  dacă doi frați de botez se căsătoreau exista riscul ca pruncilor să se nască bolnavi.

 

  1. Nici mărturiile de botez nu au arătat dintotdeauna la fel; În urmă cu un veac, mărturiile pentru participanții la acest eveniment erau de fapt bănuți de aramă sau de argint găuriți și legat cu panglici de culoare roșie sau albastră în funcție de sexul bebelușului.

 

  1. Exact în ziua botezului copilașul era luat de acasă de către nași și de către moașă Și era dus la biserică pentru slujba de creștinare.  în acest context moașa avea îndatorirea de a ascunde între hainele de botez ale copilului o bucată de pâine și câteva cuburi de sare tocmai pentru ca cel mic să nu cunoască neajunsurile și să fie bun ca pâinea de grâu.